Proiecte-solare de top în România: Leac pentru criza energetică din 2025?
În perioada 2024-2030, România traversează o etapă critică în tranziția sa energetică, confruntându-se cu o serie de provocări complexe, dar beneficiind și de oportunități semnificative pentru a atinge obiectivele UE și a-și îmbunătăți securitatea energetică.
1. Contextul energetic actual
În prezent, energia regenerabilă contribuie cu circa 35,2% din producția de energie electrică a României, un nivel corespunzător mediei UE, dar insuficient pentru a îndeplini noile ținte pe termen lung.
România deține rezerve semnificative de hidrocarburi și cărbune, dar importă în continuare gaze și petrol, ceea ce accentuează vulnerabilitățile prin fluctuații de preț și riscuri geopolitice. Producția nucleară asigură 18-20% din energia electrică și are potențial de extindere, grație planurilor pentru două noi reactoare CANDU la Cernavodă.
2. Provocări majore
- Dependența de combustibili fosili: În 2022, aproximativ 63% din consumul energetic provenea din surse fosile, ceea ce pune presiune pe obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂.
- Infrastructură învechită: Rețelele de transport și distribuție necesită modernizare pentru a integra cantități mari de energie intermitentă.
- Finanțare și reglementări: Accesul la fonduri UE și private presupune respectarea unor proceduri complexe și o predictibilitate legislativă sporită.
3. Oportunități de creștere
- Extinderea capacităților regenerabile: România trebuie să tripleze capacitatea eoliană și solară până în 2030, de la 5 GW la peste 15,5 GW.
- Stocarea energiei: Proiecte de baterii, precum cel de 216 MWh al Monsson conectat în 2024, contribuie la stabilizarea rețelei în fața intermitenței.
- Fonduri UE pentru tranziție: Aproximativ 4,4 miliarde EUR pot fi accesate prin Just Transition Fund pentru regiunile dependente de cărbune.
4. Politici și strategii recomandate
- Simplificarea licențierii și stimulente fiscale pentru proiecte verzi.
- Implementarea de smart grids și infrastructură digitală pentru gestionarea cererii.
- Programe de formare în tehnologiile verzi pentru forța de muncă locală.
- Parteneriate public-privat pentru finanțarea proiectelor regenerabile.
Concluzie
Printr-un efort coordonat între autorități, industrie și societate civilă, România poate valorifica cât mai bine potențialul resurselor regenerabile și poate asigura un sistem energetic sustenabil, rezilient și competitiv până în 2030.
